Inegalitatea socială și hiper-violența sunt principalele teme ale Squid Game, o dramă originală marca Netflix produsă în Coreea de Sud, ce a devenit un fenomen de streaming.
După premiera de pe 17 septembrie, în numai două săptămâni serialul a devenit cel mai urmărit titlu de pe Netflix în 76 de țări, printre care Statele Unite, Australia și Coreea de Sud.
De-a lungul a nouă episoade, niște oameni disperați înglodați în datorii participă, voluntari, la șase jocuri de supraviețuire sadice și mortale. „Drama TV surprinde Coreea de Sud drept o societate inegală și violentă”, comentează jurnalista Sung-ae Lee, lector la Macquarie University, Department of Media, într-un articol publicat în theconversation.com.
„E adevărat, istorica traumatizantă a țării de-a lungul secolului XX - ocupația japoneză, războiul din Coreea, cei aproape 40 de ani de dictatură militară, crizele financiare, toate au lăsat urme asupra conștiinței colective. Aceste subiecte întunecate continuă să apară ca subiecte de film de cinema și TV ce surprind elemente din istoria recentă a țării, precum seria recentă de filme zombie Kingdom (2019-2021) alături de D.P. (2021), Signal (2016) și Stranger (2015). De asemenea, inegalitatea economică din societatea coreeană, care devine din ce în ce mai vizibilă, este un motiv recurent în filmele dramatice. Parasite (2019) a lui Bong Joon-Ho a atras atenția asupra decalajului social, ca și alte filme: Burning (2018), Veteran (2015) și Insiders (2015)”, a scris Lee.
Dificultățile economice
„Inegalitățile sociale și economice surprinse în Squid Game sunt explorate adesea prin poveștile dureroase ale concurenților din competiție. Aceste adevărate drame sunt accentuate de lipsa, în Coreea de Sud, a serviciilor sociale adecvate și de prezența unor servicii financiare care operează în afara legii”, se mai vede în analiză.
„Pentru mediile defavorizate, un loc de muncă este o problemă: protagonistul filmului, Gi-hun (Lee Jung-Jae) a fost dat afară, are datorii de la jocurile de noroc, nu își poate permite operația care să îi salveze viața mamei sale, și a încercat să apeleze la cămătari. Drama TV surprinde problema cămătăriei ca pe o dramă a societății: ratele la asemenea împrumuturi duc pe cei împrumutați la o formă de sclavie”.
Popularitatea Squid Game
Popularitatea globală a Squid Game poate fi atribuită mai multor factori, se vede în analiză. „În primul rând, surprinde o obsesie culturală națională cu jocurile televizate, începând de la programe gen „Știi și câștigi” în care candidații speră să facă avere și până la reality-show-urile gen Survivor”.
Apoi, „Squid Game afișează un grad de violență cunoscut publicului occidental, dar totuși rar în cinematograful coreean. Este o metaforă puternică pentru o societate bolnavă”.
În plus, „serialul are numeroase secvențe de umor negru și de bucurie la `moartea caprei vecinului`”.
După care, „o comică antiteză ia naștere între fundalul muzical, romantic, și evenimentele de pe ecran. Imaginea și producția sunt de bună calitate: imaginile sunt puternice, suspansul te ține în scaun”.
Analiza mai atrage atenția că „Succesul, mai întâi al filmului Parasite, acum a Squid Game, aduc cinematograful și mass-media coreeană în lumina reflectoarelor într-o manieră fără precedent. Trebuie spus că regizorul Squid Game, Hwang Dong-hyuk, a trebuit să aștepte 12 ani până a găsi finanțare pentru scenariul său”.
